Ştiu ca am avut una frumoasă şi că tot ceea de ce am avut nevoie am avut la dispoziţie. Cel mai mult şi cel mai mult îmi plăcea să îmi petrec buna parte din timp de la începutul primăverii până la sfârşitul toamnei pe un domeniu destul de întins ce nu mai era administrat de nimeni.
Partea buna e ca în acea curte aveam de toate la dispoziţie. Locuri unde să jucăm ascunsa, umbră să stăm toata ziua şi tot felul de fructe. Se coceau pe rând. Prima data se faceau cireşele roşii, apoi unele negre, altoite şi foarte dulci, urmate de vişine, struguri, mere, pere, gutui şi perje(prune). Mulţi dintre copiii de-o vârsta cu mine la acea vreme nu mai puteau aştepta şi mâncau tot felul de gorgoaze(fructe necoapte).
De asemenea îmi plăcea mult să stau tot timpul pe lângă taică-meu să-o urmăresc în tot ceea ce făcea. Un butoi, un baros, un podeţ, un coteţ pentru animale, pus draniţă(şindrilă), eu eram acolo când făcea treburile astea. Am furat multe lucruri de la el.
Cel mai mult îmi plăcea când stătea pe pat iar eu cu capul pe umărul lui drept şi îşi trecea mâna prin părul meu. Îmi mai plăcea când mă lua la bureţi, în timp prinzând experienţă la treaba asta.
Când nu aveam activităţi, pe mine si pe sora-mea ne aştepta televizorul la care aveam TVR 1 şi vreo douăzeci de canale în germană.
Ce mai făceam? Ca ceilalţi copii mergeam serile la furat de căpşuni, cireşe, păpuşoi sau nuci. În septembrie toţi începeam şcoala cu mâinile iodate. Într-a opta mergeam cu încă un prieten şi călaream câţiva cai de pe islazul satului. Am încercat să fac asta la trei ani distanţă, dar nu am mai reuşit, având o frică foarte mare.
Ce telefonie, ce internet? Nu am ştiut ce erau astea până într-a opta. Şi mă bucur pentru asta. Nu ştiu cum o să fie copilăriile feciorilor noştri şi nu vreau să îmi imaginez.
Ce ştiu doar, e că voi face tot ceea ce îmi va sta în putinţă să se apropie măcar un sfert din ceea ce am avut eu.